Fata in boxeri
-Dar… de ce vrei sa pleci? Ma intreaba, eu fiind fata in boxeri, in timp ce eu imi impachetez hainele in liniste.
-Sunt doar doua saptamani. Ai stat o viata fara mine… o sa rezisti 14 zile.
Si a trecut si vacanta. Am fost acasa. Singura. M-a intampinat ca de obicei, mirosul de pustiu si gol, altadata imbibat cu fum si aburi de alcool.
Mi-am pus asternuturile albe, mi-am avortat gandurile negre si oarecum, mi-am mai vindecat cateva rani ramase, ce inca sangerau.
Am invatat in tot timpul asta, ce inseamna sa-ti fie dor, fara ca asta sa doara. Sa-ti fie dor de un barbat ce stii ca va fi tot acolo cand te intorci. Mereu gata sa te ia in brate , mereu pregatit pentru o noua rabufnire fara sens, mereu prezent cand totul in jur e de-o tristete crunta.
Mi-a lipsit… el, patul lui, pernele cu care uneori ne prostim, bucataria in care nu facem niciodata mancare, pentru ca sexul , e condimentat cu cele mai bune ingrediente si asezonat cu grija cu fel si fel de clipe nebune… Mi-a lipsit zambetul si mai ales, mi-am lipsit eu… eu cand sunt cu el. Cand totul se rezuma la noi doi si-atat.
La noi doi si-o poveste, la noi doi si-un apartament, la noi doi si-o masina deloc scumpa… la el ce se multumeste cu o fosta curva si la mine ce ma multumesc cu simplitatea ciudata a unui barbat care poate nu are bani sa-mi cumpere fericirea, insa are acel ceva ce-mi demonstreaza clipa de clipa ca toata viata mea de pana acum, nu a fost decat o greseala estimata-n bacnote.
Noaptea asta, o sa fiu din nou fata in boxeri si tricou alb.
