web analytics

-Un Martini alb, te rog.
M-am ascuns in coltul cafenelei, cu nasul in telefon. Prada: Imi aprind tigara si mi-o amprentez cu rujul acela rosu. Sunt zile cand ma simt atat de slaba, de parca oricine-mi poate citi, fara a fi mare psiholog, toate gandurile. Si nu-s bune. Nu-s bune deloc gandurile astea ale mele.

Evaluez si reevaluez.
Concluzia? Iubesc. Da… iubesc. Iubesc cand ne futem, murdar si pervers. Iubesc cand rasturnam casa pe dos cand il imping, iar el ma trage cu putere spre el. Iubesc cand ma musca de buze sau de gat, ca si cand ar fii infometat, iar eu as fii o biata prada ce lupta cu toate puterile, iar mai apoi se lasa devorata, cu o privire firava si blanda.

De ce se uita toti asa? As vrea sa vina cineva sa-mi spuna ”Nu, nu e cum gandesti tu. Nu-l tii langa tine doar pentru ca fute dumnezeieste… il tii langa tine pentru ca…” Pentru ca ce???
-Inca un Martini, te rog.

Lectie: Gandurile sunt cea mai mare tortura pentru om. Desi se spune ca sunt un teritoriu nepatruns de ceilalti, credeti-ma…. azi m-am simtit ca o carte deschisa, in care se vedea clar orice semn de intrebare.

1 thought on “Prada

Lasă un comentariu daca ți-a plăcut

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *