Si ce daca?

Cand am zis o sa-mi traiesc restul zilelor, de zeci de ori mai intens, am uitat ca din intensitatea asta, face parte si nelipsita suferinta….Nu am luat in calcul ca inima inca bate si asteapta , daca nu intelegere, macar cateva clipe de respiro, in goana asta nebuna dupa senzatii tari.
Incerc de cateva luni sa imi gasesc alte tinte, pe care sa le devorez sexual, financiar si sentimental. Insa, oricat as incerca, ultima parte nu-mi iese. Si nu suport sa vad cum suna telefonul, dupa ce mi-au tras-o. E cel mai mare cosmar al meu.
Si as da oricat sa pot. Sa imi gasesc omul de care sa-mi fie dor, pe care sa-l mai vreau odata, care sa ma sune si sa ma faca sa zambesc prin simplul buna…
Ma intind pe pat, si-i povestesc prietenei mele , despre el…
As fi in stare sa-i vorbesc zile intregi, numai despre privirea aceea a lui. Despre cum l-am intalnit in noaptea aceea de iarna, cand ningea cu vise, cum m-a facut sa ma simt dupa primul sarut…cum am asteptat zile-ntregi sa ma sune si nu a facut-o, si cum revederea de dupa…a fost mai mult decat dumnezeiasca…
‘‘Ah, as vrea sa pot sa-l sun… As vrea sa fie in seara asta aici”
Uitasem ca mintea mea, isi declanseaza alarma ori de cate ori folosesc conditionalul optativ ‘‘as vrea”…
Ma ridic brusc, imi pun telefonul la incarcat si incep sa sun : in stanga, in dreapta, in mijloc.
Tre’ sa dau de el. Si chiar daca eu nu am voie sa-l sun direct, o sa o faca altii. Dar in noaptea asta, il vreau aici.
Ce daca zilele ce vor urma ma vor prinde cu servetele langa mine si cu ochii incercanati de la nesomn si de la plans? Ce daca voi fuma doua pachete de tigari intr-o zi, si alte doua intr-o noapte? Ce daca antidepresivele imi vor aminti ca pentru fiecare clipa de placere, toata viata am platit inzecit?
Daca nu acum, atunci cand? Cand ridurile mi se vor adancii pe fata? Cand pielea nu va mai fi la fel de fina si dulce? Cand ochii imi vor fi obositi si vor aminti de moarte? Atunci?
Sa las sa treaca orele, zilele, lunile pe langa mine, de frica unor lacrimi?
Nu prea cred.
Si mi-a fost dor de vocea lui….
Si sufletul mi se face mic mic, cand ma gandesc ca in cateva ore, voi fi in bratele amantului meu…
Si ce daca….. (continua cu ce crezi tu)
”sa nu te-ncrezi in mine”