Barbatul interzis
Tu esti barbatul interzis pentru mine: As avea atatea sa-ti spun, sa-ti soptesc, sa-ti arat… Atatea amintiri culese, dupa ce ai plecat si ai jurat ca ma uiti, desi pe mine, nici un amnezic nu ma poate uita… chiar tu ai zis-o. Si nu numai pentru ca sunt frumoasa… ci pentru faptul ca ascund multe lucruri… Prin faptul ca in ochii-mi mari sunt puste de suspine…
Stateam cu orele la telefon, de la mii de km distanta. Ea te astepta acasa, tu ramaneai in masina si imi spuneai ca ma iubesti.
–Taci, te rog. Te rog du-te acasa. Te rog intra pe usa si ia-o in brate. Spune-i ca o iubesti, ca o vrei, ca niciodata nu o vei parasi… Spune-i.
-Sa-i spun? adica sa o mint? Bine draga mea…
-Nu vreau sa o minti. Vreau sa simta ca are o familie, mai ales acum… Acum, nu peste o luna, nu peste zece… acum…
-Esti o fiinta prea buna pentru lumea asta…
Si avuse dreptate. Sunt prea buna. Si din bunatatea asta, au gustat toti. Daca a zis cineva multumesc? Nu. Niciodata.
Si-l privesc azi in ochi, si ma-nfior. Miile de km s-au redus la cativa metri… e atat de aproape si totusi… distanta dintre noi, e masurata in aceiasi mii de kilometri blestemati.
Nu m-a sunat.
Dar stiu ca se gandeste. Stiu ca il macina si pe el gandul ca inca nu e prea tarziu, ca inca putem sa plecam pentru totdeauna… Stiu ca uneori sta noaptea si inca face planuri si cauta idei… asa cum facea inainte.
Numai sa fie bine si sa ma duca departe de oamenii astia.
– Nu vreau sa divortezi pentru mine. Nu vreau. Intelegi? Nu distrug casnicii. Accept sa-ti dai verigheta jos, dar numai pana mi-o tragi, atat, iar lacrimile curgeau pe telefon, si suspinele nu incetau sa se opreasca.
-Eu nu ti-o trag. Nu fi ticaloasa. Eu te iubesc.
Si nu mi-a tras-o… M-a atins, m-a mangaiat, m-a sarutat… intr-un mod placut si dulce… ca si cum atunci am fi inventat dragostea…
O dragoste de-o vara, sfarsita intr-o zi ploioasa…
-Sunt in market. Ce sa-ti duc?
-O acadea.
Inca am acadeaua aia… Vezi cate am de-ti povestit, de-ti soptit, de-ti amintit? Dar esti barbatul interzis, in viata caruia am aparut ca purtand masca unei fericiri nepermise… Mi-e dor… si doare.
